joi, 2 februarie 2012

Apollo - Delos

     Istoria Luminii apare altfel în măsura zeului Apollo, noi am fost învățați într-o lumină creștină, a capului aplecat, unde privirea este atrasă de pământ. Nu putem bănui că zeul n-a mai încăput în templu, asta ține de eroarea constructorilor sau, de neputința lor, la Delphi în schimb,  însuși zeul a coordonat lucrările. Dar presupunerile n-au nici o valoare în lipsa experienței, n-am fost în insula Delos, continentul grec încă îmi este încă necunoscut.


Am postat aceste două imagini dintr-un album editat la editura Kapos, Athina (Atena), în 2007, „Great Moment in GREEK ARCHAEOLOGY”, acest album aproape A3, are aproape 400 de pagini, merită toți banii.

Pentru cei pasionați de limba engleză, se poate citi direct de pe formatul postat. Eseul despre Delos a fost scris de directorul Școlii Franceze din Athina, Dominique Mulliez (este vorba de Școala Franceză de Arheologie). Întregul volum a fost coordonat de Panos Valavanis.

5 comentarii:

  1. interesanta carte.

    cred ca blogul tau se poate numi scorchfield sau apollofield.

    asta pentru ca ne cinti la lira ....

    RăspundețiȘtergere
  2. n-am vazut, dar am simtit cu receptorii cutanati tactili si termici (Krause pe numele lor) si cu un alt simt - cel al sesizarii pericolului, etc, etc

    nimic nu se pierde, nimic nu se cistiga, totul se transforma - mai adevarat ca niciodata -

    RăspundețiȘtergere
  3. Mă bucur când simt, dar mie frică, vederea mă ajută!

    RăspundețiȘtergere
  4. da, si mie mi-e frica, mai ales cind visez. in stare de veghe am senzatatii care indica mai mult temporizarea actiunilor viitoare (de genul: nu e momentul!. Din aceasta cauza nu-mi fac planuri pe termen lung. Cum "simt" ca trebuie sa mai astept atunci stiu aproape 100% ca trebuie sa stau in stand by.

    RăspundețiȘtergere

mesajele anonime nu se citesc