 |
| Fight Club - 1999 |
- Tu! a șoptit el aspru.
Din nas a început să-i curgă sânge. Stătea în picioare, moale. Sângele i s-a prelins în jos pe buză, pe la colțul gurii, până în vârful bărbiei. De acolo, a început să pice.
Asta mi-a amintit de un lucru pe care aproape îl uitasem.”
Raymond Chandler, Povestiri polițiste 1 - Voi aștepta, Nemira, 2012, pag.160 sus.
filmul ala m-a bulversat,m-a nedumerit,mi-a dat de gandit...
RăspundețiȘtergerecam asta a fost ordinea...
filmul, la fel ca romanul lui Chuck Palahniuk, ni-l arată pe „tu”, acest eu interior cu care ne războim de multe ori și ar mai fi multe de scris.
RăspundețiȘtergereDisocierea asta e sursa multora din problemele noastre existenţiale.
RăspundețiȘtergereOrice abatere de la unitate generează manifestări contradictorii. Şi omul se pierde în lupte fără sens.
Imaginează-ţi cum ar fi ca toată acea energie să fie folosită cu adevărat creativ.
Personal, BlueIris, eu m-am regăsit în Fight Club și nu este vorba de vreun dor, ci mai degrabă de o luptă cu mine însumi, la atâtea victorii, parcă tot atâtea înfrângeri, a la Pirus, ar spune cineva.
RăspundețiȘtergere