luni, 5 august 2013

Visul lui Caravaggio

Caravaggio by Derek Jarman - 1986
Filmul este o reușită în cele mai adânci forme ale reverberației intelectuale. Reușește să te aplece pe tine muritor profan asupra celor divine și infinite. Ai dreptul să devii invidios, poți să-ți exprimi pudoarea, să defilezi drapelul unei morale creștine, sau a unei morale virgine, dar în nici un caz nu vei avea parte de nici o bucățică a ceea ce arta -în cazul acesta și a artei cinematografice, îți poate oferi. Vei ajunge tâmp, vei pofti prin asta, fără ca vreun scut să te păzească de cele mai mari umbre ce pot preumbla în visele pe care le poți avea după ce vezi un asemenea film.

Chiar și în cazul meu trebuie să recunosc că la anumite secvențe mi-a cam picat fața, în schimb mi-am revenit repede la altele pe care le-am încrucișat repede cu cunoștințele mele; am devenit nesăbuit și-am văzut filmul deodată, fără pișare, bere sau mâncare.

Vă doresc la rândul meu o vizionare plăcută!

2 comentarii:

  1. Ce vise ai avut după un asemenea film, cele pe care le-ai fi anticipat? N'am nicio îndoială că nu m'ar îngrozi, dar asta nu o pot spune decât după.

    RăspundețiȘtergere
  2. Dintr-o bucată, fără întrerupere, fără așteptări...

    RăspundețiȘtergere

mesajele anonime nu se citesc