“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
sâmbătă, 26 octombrie 2013
Arta de a omorî cele bune din jurul nostru
Formaldehida degajată de Kronospan (fabrica de la Sebeș) este cancerigenă, asta se știe demult și totuși este o artă de a muri inspirând aerul de acolo.
Înainte de a intra în Sebeș, venind dinspre Orăștie, pe DN -pentru cei care se grăbesc, vor mai vedea ruinele unui bordel neoficial, era de fapt un bar. Este și asta o artă a sexului de a muri.
La ieșirea din Hunedoara (spre Călan), dacă nu doriți să vizitați Castelul Corviniștilor, o plimbare prin cartierul țigănesc, vă face bine. Este o artă de a omorî un simbol și de a muri sub firele de înaltă tensiune. Împreună cu un ponei. Poneii pot face leucemie?
În Buziaș, în ultima intersecție spre ieșire, spre Timișoara, avem reproducerea statuii Libertății. Într-o bifurcație, în fața intrării, statuia afișează același dezinteres față de libertate, ca și originalul. Aici este înconjurată cu gard, dincolo, peste ocean, chiar de ocean. Este o arta de a omorî libertatea păzind-o.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
În care dintre toate astea face să mori? Exceptând absurdul, în trăirea căruia nu mori, ci agonizezi.
RăspundețiȘtergerePentru altele li arta de zici de ea, îţi trebuie vocaţie.
Glumesc, aşaşiaşa.
Mori în tot. Tot ceea ce te înconjoară te poate omorî repede, inclusiv mâncarea din frigider. Dar noi nu suntem așa de paranoici. Și ne trăim viața în remușcarea că ceea ce are să vină, are să vină fără voia noastră.
RăspundețiȘtergereParc'ai vorbi, aşa, ca de o moiră neîndurătoare.
RăspundețiȘtergere