“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
sâmbătă, 7 septembrie 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Neaşteptată apariţia pe oglinda tremurândă pentru ochiul îndemânatic?
RăspundețiȘtergereŞi dacă ar înceta poezia, din prea mult priceput, ceea ce ar rămâne ar deveni pictură, numai culoare şi atât, răsplătindu-ţi aşteptarea prin propriile-i vibraţii. Până la nori.
Verdele este culoarea care nu cere nimic, şi doar aşteaptă. Asta aşa, ca fapt divers.
Antenele de telecomunicații au văzut un cocor în zbor,
RăspundețiȘtergerePentru ele urmează mii de fascinații, vise și dor de nor.