marți, 14 ianuarie 2014

Etrier


- Mamă, am primit un etrier.
- ...
- Mamă, etrierul le ține strâns pe toate.
  Oamenii pot deveni etriere.
  Ana lui Manole spre exemplu.
- ...
- Dacă am băut?
  Da mamă, beau.
  Mamă, cei ce n-au etrier în casă au să zboare,
     La prima beție,
     La prima alunecare,
     La primul impuls,
     La primul smuls,
  a celui ce-și zice Pământ.


- Mamă! mai ești la telefon?
- ...
- Am văzut un stâlp, un stâlp care era prins în pene.
  Pene de lemn, pene care nu zboară și nici stâlpul n-o mai face.
- Mamă, sună a ocupat!



Toți invitații mi-au adus câte-un etrier.
Toți cumpărați de la același producător.
Același fier și aceeași rugină.
Numai ultimul (invitat), mi-a adus un pantof de femeie.
Un pantof cu număr mic și toc înalt.


Și toate etrierele s-au supărat.
Așa ceva nu era neapărat.
Tocmai azi când a fost furat singurul cel mai mic nufăr din lume.



4 comentarii:

  1. Etrierele, bietele, au solicitări considerabile, în felul lor putând să fie chiar şi organizatoare ale dezordinii interioare, aşa mi-a venit un gând; etrierele sunt ubicuitare, în toate direcţiile, de uiţi cumva ce ai voit să nu mai ţii,şi-aşa se pot transforma de-a dreptul chiar şi în nişte semnificative autoinvestigări, doar că la sfârşit nu's altceva decât "acelaşi fier, aceeaşi rugină"...însă pantoful, pantoful însă, e unicitate şi putere.
    Nimic nu tulbură simţurile ca un pantof cu număr mic şi toc înalt.

    RăspundețiȘtergere
  2. Racordări la inventarul făcut etrierelor cu semnificanţă; asta e arta ta.

    RăspundețiȘtergere

mesajele anonime nu se citesc