Undeva prin vie au mai rămas boabe de struguri. Este necesar să fie așa. Privesc câștigul, la fel ca pierderea, un eveniment. În schimb educația îmi spune altceva; că merită câștigul mai mult decât pierderea. Dar încă n-am reușit cu toate, cu toate pierderile, cu toate alunecările, să le văd ca niște câștiguri. Mai este și proprietatea, că ceea ce nu este al tău, nu merită dus mai departe. Trecem și de asta. Mai rămâne eu-l, felul lui de a se băga în seamă, răbdare, că vine perna cea mare și să vedem atunci. Și mai departe? Atunci devii cu adevărat înțelept. Până atunci vă ofer trei boabe de struguri negrii, cred că sunt perfect sferice.
Parcă ar fi globuleţe de Crăciun atârnate în vie, sfere de nostalgie din vremea în care viţa se împreuna cu soarele în nunta alchimică. Ce i-a rămas şi ce a pierdut?
RăspundețiȘtergerePierderile au braţe resemnate? Întreb.
Perfect sferice.
RăspundețiȘtergereBrațele.