 |
| Pod peste canalul Bega -obiecte singulare, cheiuri multe (cele galbene), așteptări multiple |
≪Aşadar este adevărat ceea ce spunea de obicei,
după cum cred,
Archytas din Tarent şi
ceea ce i-am auzit pe bătrânii noştri amintind ca un lucru auzit de ei de la alţi bătrâni:
„Dacă cineva s-ar sui la cer şi ar vedea universul şi frumuseţea astrelor, admiraţia lui nu-i va face nici o plăcere; dar ea l-ar încânta, dacă ar avea pe cineva căruia să-i povestească ce a văzut”.
Astfel firea omenească nu iubeşte întru nimic singurătatea, ci caută totdeauna, ca să zic aşa, un sprijin, care ţi-e cum nu se poate mai plăcut când vine de la cine ţi-e drag.≫
Marcus Tulius Cicero, Despre prietenie, XXII
 |
| frunze de alun în așteptarea ierni - nu singure |
Mi-am ratat meseria de arheolog cuprins de angoasa adolescentină a unui zid pe care nu-l voi trece niciodată, nu credeam că am să vizitez și alte țări. Astăzi, poate ca o datorie, m-am angajat să scriu cât pot despre toate dorințele mele neîmplinite în privința antichității. Și ca o destăinuire - n-am terminat Grecia continentală, apoi vin insulele.
Cineva pomenea de Italia, vine și rândul ei.
Despre ce scriam? Despre singurătate?!
Asadar, nu e nimeni invidios pe singuratici, mai toti sunt doritori a-si impartasi singuratatea cu toate partile ei frumoase. Ce sa spun, eu mereu mi-am dorit-o, singuratatea asta, ca ma sufoca populatia si a fost mereu multa in viata mea, aglomeratie si haos si galagie si disperare pe masura.
RăspundețiȘtergereInternetul are si el (ca mai toate singuratatile) partile lui bune. Un aspect demn de tinut sub observatie este dat de simptomele unor singuratici: se comporta ca si cum nu ar fi inconjurati de spatii sinistre, ca si cum nu s-ar arunca in sorb, ca si cum nu s-ar ingana pe nevazutelea si in deplina transparenta cu nobody. Cu toate astea, nu sunt niciodata gata - asa translucizi cum devin, sa treaca prin ei priviri curioase si chiar insulte.
Evadarile si pedepsele se trateaza cu vin alb, "Roditis" face minuni.
Poate una dintre cele mai bune scrieri despre singurătate este cea a lui Grigor Babaian, "Trei mateloţi în deşertul torid".
RăspundețiȘtergereVinul de Nemeea este pe gustul meu, sigur că observația mea este subiectivă și ține mai ales de locul acela, de valea întinsă unde eroul a urmărit leul.
Sunt izvoare care spun că nu era leu, ci o femeie frumoasă care locuia singură și pe care nici un bărbat n-a reușit să o înfrângă pentru a se uni cu ea. Herakles se pare că a reușit.