Pisica lui Schrödinger

Google celebrity

Pentru a înțelege paradoxul pisicii lui Schrödinger, ar trebui să dăm timpul înapoi și să începem cu principiul incertitudinii al lui Heisenberg.
Prezența pisicii pe acest doodle cu care Google onorează ziua de naștere a marelui fizician austriac are o conotație clară, pe cât de neclar este experimentul pe care Schrödinger îl propune pentru a verifica adevărul sau falsul unei informații.

„Probabil că majoritatea cititorilor au auzit de principiul de incertitudine al lui Heisenberg. Conform acestui principiu, nu este posibil să se măsoare în același timp oricît de precis s-ar dori (adică să se amplifice până la nivelul clasic) atât poziția cât și impulsul unei particule. Chiar mai rău decât acesta, există o limită absolută a produsului acestor precizii ...” 1.)

Suntem în perioada celor mai mari acumulări ale fizicii, anii de după primul război mondial, premergători marii crizei financiare din 1933. De aceea corespondența incertitudini cu care știința aborda noul, semăna oarecum cu ceea ce omenirea se prăbușea fără ca marea majoritate să știe de ce. Scenariul se repetă.

Schrödinger propune un experiment în care măsurarea este total separată de observare.

„Să ne imaginăm un container, construit atât de perfect încât nimic din exterior nu poate influența interiorul și nimic din interior nu poate influența exteriorul trecând prin pereți. Să ne imaginăm că în interior se află o pisică și un dispozitiv ce poate fi declanșat printr-un anumit eveniment cuantic. Dacă evenimentul are loc, atunci dispozitivul va sparge o fiolă ce conține cianură de potasiu și pisica va muri. Dacă evenimentul nu are loc, pisica va continua să trăiască. În versiunea originală a lui Schrödinger, evenimentul cuantic consta în dezintegrarea unui atom radioactiv.” 2.)

Roger Penrose acordă în cartea sa „Mintea noastră... cea de toate zilele” peste zece pagini acestui experiment și-l întoarce pe toate fețele referindu-se clar și la alte păreri ale altor fizicieni. Una dintre concluzii se referă la faptul separarea (dacă ea ar putea exista) duce la alterarea atât de puternică a informației încât nu se pot aproxima evenimentele care au loc în incintă.

Dacă în acei ani de acum aproape un secol nașterea fizicii cuantice se făcea prin cezariană, cu riscul de a pierde fizica newtoniană, mama. Astăzi asistăm la ceva mult mai periculos, la nașterea unei noi fizici pe care Penrose o numește gravitație cuantică. În care determinismul lui Schrödinger este perfect valabil.

Pisica lui Schrödinger nu numai că a demonstrat că este imposibil să se demonstreze că moare, dar face și pui, pui vii.

1-2. Roger Penrose, Mintea noastră... cea de toate zilele, ed. Tehnică, 2006, pag. 433,512.

N.B.
1/√2 = amplitudinea de undă a fasciculelor care au devenit în urma înjumătățirii funcției de undă a unui foton. În doodle vedem o pisică cu ochii X în loc de cifra 1 de la numărător.

|Ψ > = 1/√2 { |moartă> + |vie>}