“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
miercuri, 6 iunie 2012
Gândirea ceaunului în fața focului
Fără să se umple, ceaunul privi viitorul, arderea. Trei vești îl înfontăniseră (căci nu îl puteau înlemni).
În Twilight Zone, atunci când Venus își va arăta toată nuditatea sa în fața lumii și a soarelui, autorul (Ray Bradbury) poate muri, dar să reamintim că Twilight Zone nu moare niciodată, de aceea Richard Wagner a compus Tannhäuser und der Sängerkrieg auf Wartburg în 1933, evreii nu-l iartă nici astăzi, astfel că la 129 de ani de la moartea sa, marele demiurg simfonic este persona non grata în tânărul stat modern Israel. Trăiască Ray Bradbury în Twilight Zone, îl așteptăm pe Marte gol pușcă, dacă nu cumva până atunci blestemele mayașe nu termină cu Pământul. Chiar, de-ați ști ce tare arde focul acela de mai sus, eu m-am ars la mâna dreaptă, astfel că de acum încolo trebuie folosită și adresarea de Mucius Scaevola în comentariile către mine.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
mesajele anonime nu se citesc