“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
joi, 13 mai 2010
Vine furtuna
Ultima opoziţie a naturii în descoperirea ordinii: furtuna.
Bunul simţ ne fereşte de furtună şi educaţia primară, cel puţin pe care am primit-o eu, nu ne îndeamnă să mergem cu capul descoperit prin furtună, prin ploaie, prin vânt.
Mult mai târziu, în adolescenţă, atunci când pubertatea dă roade, ne este necesară ploaia, vântul, furtuna. Pentru că atunci descoperim în noi, în transpoziţie cu natura, invers paralel cu ea; revolta.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
mesajele anonime nu se citesc