Cărțile din rafturile librăriilor devin intangibile. Sunt atât de frumoase, pe cât sunt de scumpe.
Titlurile nu ne mai spun nimic, pentru că prea-frumosul din jurul lor le transformă în semne ce nu merită a fi interpretate, ci doar privite.
Raftul de lemn pe care stau aceste cărți minunate le face concurență, lumina subtilă la fel, totul devine o vitrină deschisă -este adevărat, dar nu-ți vine să pui mâna de teamă să nu strici ceva.
N-am îndrăznit nici măcar să scot Ciuma lui Camus ca să văd cât costă de teamă că s-ar putea în paginile ei să citesc alt sfârșit, să dau de vreun happy-end livresc. Și nici Citadela n-am stricat-o, cu toate că ascunde grozăvii pe care omul de rând nici nu le bănuiește. Este de prisos să continui, mai bine fac un pact pentru a scăpa de lumea asta atât de frumoasă și de minunată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
mesajele anonime nu se citesc