 |
| in wild in my backyard |
Andrei Pleșu încearcă să definească la rându-i, în Dilema Veche, printr-un articol: ≪„Intelectual“? Adică ce?≫ o anumită clasă de oameni; cei pe care noi toți îi numim intelectuali.
http://dilemaveche.ro/sectiune/situa-iunea/articol/intelectual-adica-ce
Nu m-am regăsit în articol. Am încercat să comentez, trebuie să mă loghez, trebuie user, trebuie parolă... am abandonat.
Oricum, ferindu-ne de clișee, cădem cu grație în ele. Asta a încercat și domnul Pleșu să nu cadă.
Cine supraviețuiește, cine creează și împarte cunoștințele sale în timpul acestei temporare treceri -care este viața, este un intelectual.
Am băut o bere, am mângâiat câinele, am privit cerul -vine ploaia, am deschis ușa -am ferit-o de vânt, am pus Pink Floyd, am încercat să dau un telefon, am citit -acum scriu; supraviețuiesc.
Sună aşa de scremut cuvântul ăsta, zău de nu, te cuprinde marasmul limbii de lemn. La urma urmei, cei care acumulează cunoştinţe nu înseamnă că au ajuns la Cunoştere, ea, Cunoaşterea nu e defel acea abilitate de a cunoaşte.
RăspundețiȘtergereHabar n'am ce e un intelectual, e o persoană instruită cu un nivel de cunoştinţe mai mult sau mai puţin ridicat? Unul care a mâncat mai multe mere din pomu' cunoaşterii?
Înainte era mai lesne să îţi las comentarii, acum ce naibilui ai făcut pe la setările astea?
RăspundețiȘtergereUnele lucruri nu țin numai de mine -referitor la postarea de comentarii, sigur că există o filtrare, și mai sigur este că merge greu. Am să văd.
RăspundețiȘtergereIntelectualul este o formă pe cale de dispariție, la fel ca proletarul sau ca țăranul, la propriu. Sigur că la figurat existența continuă, numai că schimbă mult realismul vremurilor în care intelectualul, proletarul, țăranul, erau părți clare și distincte în societate. Apariția țăranului-intelectual, vezi Marin Preda, sau a proletarului-intelectual, cântat de Beniuc și trupa, a dus tocmai la sucombarea celor ce mai păstrau vie ideea și crezul în omul intelectual.