Moartea țesătoarei -mituri

Pentru a naște Cerul Zeul l-a țesut din nori. Dar felul acesta l-a învățat de la niște ființe minuscule ascunse printre crăpăturile pământului; păianjenii. Foarfeca în schimb a inventat-o imitând fălcile acestora.

Total apare bidimensional, asemenea unui desen oriental-îndepărtat, în centrul din care a pornit va pune ceva strălucitor, soarele. Unghiul cuprins între mâinile lui este susținut de o vergea, de acolo cerul începe să se răsfire și să se rotească.

Va croșeta mai târziu, tot din aburii atomici ai norilor interstelari, planetele. Totul cu o mare atenție.
Tot cu această croșetă va smulge din întuneric lumina și-o va pune în soare. Doar întâmplarea, credem noi, este cea care a dat naștere Pământului.

Ori lucrul acesta i-a plăcut foarte mult și și-a rupt puțin din infinitul său pentru a croșeta și a țese mai departe. Pe ultima sută, l-a făcut pe om și omul recunoscător l-a desenat pe Zeu, apoi l-a uitat.

Fabrica de Ciorapi din Timișoara

În alt mit, a existat un concurs între Athina, zeița înțelepciunii, a lucrului manual, protectoare a breslelor meșteșugărești antice și o țărancă pe nume Arahnide. Athina a țesut un covor în care zeii Olimpului se luptau cu Titanii, în schimb femeia a țesut o scenă în care oamenii erau veseli și se ospătau la o masă. Athina geloasă fiind, uitându-și înțelepciunea, a preschimbat-o în păianjen și a condamnat-o veșnic să țese rotindu-se la nesfârșit spre exterior în aflarea libertății.