Nu există ape liniștite, orice îndemn spre a le căuta, degenerează-n rătăcire.
“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Iar alegeri?! :)
RăspundețiȘtergereViața este supusă alegerilor, doar moartea o mai salvează de ele!
RăspundețiȘtergerenasol.totusi,un cineast, prieten de-al nostru comun, zicea ca este bun...filmul. Sau tu ai gresit si ai trecut intii pe la ...vodka si apoi ...pe la film....
RăspundețiȘtergereAici avem acest comentariu:
RăspundețiȘtergere„Anonim spunea...
nasol.totusi,un cineast, prieten de-al nostru comun, zicea ca este bun...filmul. Sau tu ai gresit si ai trecut intii pe la ...vodka si apoi ...pe la film....
1 noiembrie 2012, 17:12”
Uneori ...daca apele sunt prea liniștite...nu au farmec , nu îți trezesc vibrații:)
RăspundețiȘtergere...așa ca te zguduie până-n rărunchi, Crisa, ca să exclami: „Trăiesc!”
RăspundețiȘtergereHmmm , știi tu ce știi :) , deși nu trebuie să te facă să exclami „Trăiesc!”....trebuie să simți ..să îți inunde tot trupul și sufletul de dorințe....
RăspundețiȘtergereși pe urmă ce să mai urmeze? :)
RăspundețiȘtergerenu draga mea, în viața aveam dreptul (să alegem) o singură dată la injecția fatală, la ultima respirație, inspirație, atunci când totul este gata!