“Să nu te izolezi de lume.
Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii.
...
Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.”
Albert Camus, Caiete
"Pot suporta gândul că, peste puţin timp, trupul îmi va fi mâncat de viermi; dar ideea că nişte profesori de filosofie ar putea să-mi ciugulească filozofia mă face să mă cutremur."
Arthur Schopenhauer
din Alain de Botton, Consolările filozofiei, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2007, pag.179
Foarte greu reuşim să vedem, spre sfârşitul vieţii ceea ce în tinereţe era nu numai starea de normalitate, dar şi beatitudine, înălţare, în cel mai laic mod cu putinţă. Când picioarele nu mai pot, te aşezi. Când mâinile nu se mai ridică le laşi, dar când încă mintea îţi este lucidă şi reuşeşti să traversezi amintirile, este clar că o mare parte din tine speră. Este clar că prin asta o parte din oamenii ce vor veni după tine vor vedea aplecarea spre religiei, spre împăcare. Însă cel mai mare necaz ar fi ca ei să te judece în întreaga ta dimensiune prin acest final, uneori chiar dezamăgitor şi pentru tine.
"Pot suporta gândul că, peste puţin timp, trupul îmi va fi mâncat de viermi; dar ideea că nişte profesori de filosofie ar putea să-mi ciugulească filozofia mă face să mă cutremur."
Arthur Schopenhauer
din Alain de Botton, Consolările filozofiei, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2007, pag.179
"Curajul de-a merge până la capătul problemelor îl defineşte pe filosof, îi scria Schopenhauer lui Goethe. El trebuie să fie ca Oedip al lui Sofocle care, încercând să-şi eludeze teribilul destin, îşi continuă neostenit căutarea, chiar şi atunci când ghiceşte că răspunsul nu-i va aduce decât oroare şi spaimă." din Roland Jaccard, Tentaţia Nihilistă, Ed. Bastion, Timişoara, 2008, pag.60 sus imaginea din muzeul din Delphi