duminică, 24 noiembrie 2013

Iarna ca amprentă

lemn - beton - frunza

Orice destăinuire începe cu evocarea cuștii în care te afli. Este de prisos să te aperi că orice vină pe care dorești astfel să ți-o răscumperi -datorită destăinuirii, s-ar afla altundeva. Vina este datorită chepengului care ți-a închis de fapt mica libertate. Vina este a lemnului, a betonului, a construcției care te ține închis de vrei să nu comunici, să nu spui nimic, să nu vrei să scrii nimic: o frunză înghețată.

4 comentarii:

mesajele anonime nu se citesc