Într-o casă de piatră, construită după toate regulile laconienilor din Mani, Dvořák răsuna mai viu ca nici o dată. Am plecat lăsând muzica să se avânte până în înaltul acoperișului. Șopârlele (Hemidactylus turcicus), au ieșit din instalațiile de climă și-au colindat pe căpriorii imensei bucătării, ... acolo unde muzica nu se mai termina.
Nu visele sunt de vină că nu mai apar, ci noi, uităm să le dorim.
 |
| panoramă verticală |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
mesajele anonime nu se citesc