Discoboulos

Athina, Greece

Vis-a-vis de Stadionul Olimpic din Athina, peste stradă, spre Zappeion, apar diferite statui, una dintre ele ne înfățișează un aruncător cu discul. Fotografia de față ni-l arată încordat în privința aruncării.
După ce trece blonda, discul erupe în aer și se înalță spre vârfurile munților Pentelis. În urma ei, doar parfumul Chanel face notă discordantă. De pe trupul atletului se prelinge apa. Unii spun că discul a fost furat. Doar discul.

Disc

Parte din coloană, Templul lui Zeus, Olympia, Grecia

Soarele ne apare tot timpul ca un disc, excepție făcând eclipsele.
Asemeni unui bănuț ce se dă de-a dura pe o masă, soarele se rotește în mintea noastră la fel.
Am dedus repede că starea de echilibru a cercului este verticală și nicidecum orizontală, cum lesne ne-am fi închipuit. Cercul trebuie privit.

Dacă cercul este plat, el este așezat, este orizontal, o linie dreaptă.
Mai târziu ceva îl va mișca de acolo și va cădea, va aluneca; va deveni vertical, starea lui de grație finală.

Heraion

Olympia, Grecia

Între pini somptuoși, a căror corolă aeriană seamănă cu o conopidă uriașă -verde, găsim în primele ore ale dimineții templul Herei de la Olympia. Este lesne de ghicit austeritatea dorică, datorită coloanelor din fronton, dimensiunea edificiului se poate aproxima repede.

Din același unghi, sus pe vârful acoperișului, un alt soare ne-ar fi privit și acum. Această dublă dimensiune solară, cea reflectată, peste cea ivită în centrul atenției noastre, creează caracterul divin al aureolei. Un obiect iluminat lateral, aflat chiar mai jos puțin decât sursa luminii, ne va dezvălui un caracter legat de cel care l-a creat, de arhitect și chiar de constructor, este un soi de aplecare de unde -ridicându-se, vedem dimensiunea reală și antică. Cele descrise țin de lumina lumânării, de iconografie, dar tot respectul pentru acestă artă creștină, alții înaintea lor, au expus bidimensionalul natural tridimensionalului cu ajutorul luminii laterale. De aceea, în fața noastră, cele trei coloane sunt în același plan la prima vedere.

Muzeul Olympia, Grecia

De aceea lumina, sub un anumit unghi, ascunde esențialul - sau îl descoperă.
Dionysos face parte din trupul zeului Hermes, protecția divină îl aureolează.
Acceptarea totală; Herakles într-un templu al Herei: ar contrazice hybrisul, răzbunarea, celebrarea călătoriei, dinamica, mișcarea.

În absența urii, bucuria ar cucerii locul, dansatorii s-ar pierde în neant, neopriți de zidul metafizic al principiului locului interzis.

Part of _ disc

Asemenea discuri era atârnate pe pereții trezoreriilor templelor. Se presupune că o agrafă își avea rostul în dreptul urechii, posibil din aur. Discul de marmură are aproape un metru în diametru, greutatea este considerabilă și faptul că a ajuns să fie spart se datorează cutremurelor sau pur și simplu jefuirii. Marmura din care este făcut discul are o valoare intrinsecă, se poate observa strălucirea silicaților și omogenitatea culorii. Chipul zeiței era sigur șlefuit și adus la forma perfectă pentru privitor. Trebuie doar să amintim că aceste basoreliefuri nu respectau geometric lățimea feței, dar sculptorii antici greci știau să aplatizeze jumătățile astfel încât, ajutați de umbre datorită luminii laterale, chipurile și chiar corpurile să ne apară în toată perfecțiunea umană, adică să-l mintă pe privitor. În aceeași măsură au reușit și pictorii Renașterii să picteze pe suprafețele curbe ale bolților pentru ca privitorul de jos, din orice unghi al catedralei să vadă toată acțiunea în natura sa obișnuită.
Mai cred că ne lungim deja.