n-am reușit să detectez originea |
Pentru o clipă, stau bine să cuget că; nici n-am știut că fac construcții verbale. N-am știut că sunt în concurs. Că sunt comparat. Că sunt măsurat.
Ce fac alții? Nu-i știu decât citindu-i. Numai că alții nu pot fi citiți (mă refer la cei cu bloguri private, crème de la crème). De aceea scriu datorită unui obicei ciudat din liceu; să țin un jurnal. Lucrul acesta vine de la Albert Camus, c-am citit „Caiete”-le lui, acum în noua traducere se citesc „Carnete”, acum nu mai are nici o importanță. Originea este foarte importantă, pentru că am pomenit...
Imaginea contează cel mai mult. Acel stop-cadru care definește strict un univers. Nu sunt și nu voi deveni niciodată abonatul vreunei congregații, gen U.S.R., acum mi se pare desuetă. Recunosc că sunt abonat Google, de la Gauss citire.
Imaginea este de fapt un triș, este că unii o folosesc -se dau de gol, alții nu o folosesc -se dau de gol, ceilalți nu o bagă în seamă -se dau de gol...
Cam atât.
Seamana putin cu personajul interpretat de dem radulescu.
RăspundețiȘtergereHm! Îmi place stilul ăsta, al tău, nițel ermetic, viclean-filosofic...
RăspundețiȘtergereDem Rădulescu este Zeu, sigur că se poate întruchipa în orice muritor.
RăspundețiȘtergereUbicuitatea... zelul zeilor.
Șerban,
RăspundețiȘtergereDoar mă știi, doar mă cunoști, în felul tău... :)