“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
joi, 29 aprilie 2010
Drumuri, căi, eliberări
Poate toată lumina din imagine ar reuşi să intre în fereastra salonului mansardat unde picta Vermeer, de acolo răsfrântă şi alunecată pe chipurile olandezelor s-ar lipi de culoare, prin asta de pânză, de tablou, de eternitate; de aceea ce vedem aici sunt drumuri, căi de comunicaţie, prin care deosebit de ceea ce credem, trece şi lumina lui Vermeer.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
mesajele anonime nu se citesc