de Czeslaw Milosz
fragment
"Ajută-mă să creez dragostea veşnic vie
din neîmpăcarea mea tenace cu lumea,
ea, singura verigă ce leagă elanuri şi fapte
pe care n-o cunoaşte obtuza natură.
Să plăsmuiesc un lucru pur uman, în care roiuri
de electroni trag şi lovesc indiferente,
opera fiinţei care într-o casă mare
trăieşte singură cu mucegaiul propriului defect.
Punctul fix care în ciuda istoriei împarte
în bune şi rele tot ce forma-şi schimbă -
Ajută-mă, mamă, să-l întăresc în om,
tu, care îmi ştii jurămintele de copil.
Fă ca povara să nu mi-o lepăd. Să zboare
vântul dinspre Vistula peste oceane.
Tu, cea care ai vrut să-mi faci al vieţii dar,
În numele Domnului fii binecuvântată. Amin."
din Mărturisile unui disident de Adam Michik, Polirom 2009, pag.20-21.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
mesajele anonime nu se citesc