Penelul de război

"1866 / Curupayti

Candido Lopez, soldat al lui Mitre, va picta dezastrul de la Curupayti şi bătăliile anterioare la care a luat parte, ca şi viaţa de zi cu zi a teberelor pe timp de război. Va picta cu mâna stângă, pentru că în Curupayti o grenadă i-a smuls-o pe cea dreaptă.
Va picta fără să imite pe nimeni şi nimeni nu-l va imita. Toată săptămâna va vinde pantofi într-un magazin din Buenos Aires, iar în zilele de duminică va face tablouri care vor spune: Aşa a fost războiul. Nătânga mâna stângă va deveni înţeleaptă, de dragul memoriei, dar nici un artist nu-l va băga în seamă, nici un critic nu-l va lua în serios; nimeni nu se va arăta interesat să cumpere amintirile soldatului ciung.
- Eu sunt un cronicar care mânuieşte penelul.
Solitarul Candido Lopez va picta mulţimi. În tablourile lui nu vor apărea prim-planuri cu săbii scânteind în soare şi cai cabraţi, nici eroi în agonie rostindu-şi ultimul discurs cu mâna pe pieptul sângerând, nici alegorii ale Gloriei cu ţâţele în vânt. Prin faţa ochilor lui de copil vor defila nenumăraţi soldăţei de plumb şi cai înhămaţi la trăsurici, jucând în formaţie ordonată jocul îngrozitor al războiului."

Eduardo Galeano, Memoria Focului, Ed. Politică 1988, pag 388, jos.
photo by
http://www.lagazeta.com.ar/curupayty.htm