Detaliul care umple camera

Dimineața în larg - între Agios Nikolaos și Stoupa

Pentru a forța imaginația ideea unui detaliu trebuie bine transpusă, în jurul acestuia putem țese totul.
Avem nevoie de un pescar, apoi de o mare, de țărmuri aplecate dinspre munți puternici, ceva case pe acestea, o lumină diafană, o transparență, ca mai apoi să pornească povestea.

Pescarul prinde în plasă o ladă, ce se dovedește a fi un sicriu de unde Dannae iese și mai târziu îl naște pe Perseus, acesta taie capul Medusei, ajustat de zeița Athina și de zeul Hermes, scut și zburătoare. Se căsătorește cu Andromeda, răpita. Mama acesteia, Casiopeea cea frumoasă devine constelație. O nouă dinastie se naște. Zeus privește. Un detaliu.

Peisaj marin grec

În tot acest peisaj, (în care) vântul, barca, marea, mașinile, sunt prezente cu o neobișnuită dinamică.
Pe țărm, niște pescari privesc liniștiți marea. Există o agitație care trece neobservată sau care este obișnuită. Așa devin toate obișnuite, pentru că există. În schimb, imaginea nu este deloc monotonă și plictisitoare, suntem în așteptarea Marelui Feribot.

Căutări

Cât de mare este marea și cât de mic este pescărușul, și el tot caută.

De pe ferryboat l-am privit minute în șir. Pescărușul are un umeraș ascuns, aripile lui se sprijină pe acesta, de fapt pescărușul are un costum ascuns, este James Bond al văzduhurilor.

Într-un bar intră un pescăruș, aruncă o monedă din cioc exact pe tejghea, moneda se învârte lovită fiind de un shut de teguila pe care tocmai l-a golit un pescar.

- Sunt Pes, pâs-pâs, dacă nu te cari, te iau pe sus cu preșul! se ia pescărușul de posesorul de shut-uri.

- Ești un pescareș, deci; când înveți să fii pescăruș, discutăm, eu sunt pescarul !