Scena a III-a - Zborul

Scena a III-a

Zgomotul unui geam spart se aude înaintea deschiderii cortinei.
Când se deschide cortina lumina a revenit și scena este iluminată chiar mai tare.

Împăratul: Generalul Vultur a trecut prin fereastră?!

Tăcere.

Î: Nu mă aude nimeni? Hei, servitorilor...

Apare din nou pajul. Calcă pe bucăți de sticlă. Vine în fața publicului.

Pajul: Împăratul nu știe că i se pregătește ceva.

Apoi către împărat.

Pajul: Majestate, a venit o ștafetă.

Cel care a trecut prin fereastră, se ridică, își dă jos ochelarii fumurii de parașutist și se prezintă.

Parașutistul: Majestate, sunt căpitan Șoim și am fost trimis de generalul Vultur ca să vă salvez.

Î: Să mă salvezi? De cine?

P: De ei, de toți cei de aici.

Î: Pentru ce să mă salvezi?

P: Pentru că are loc un atentat în aceste momente.

Somelierul (se ridică în picioare): Ăsta ne dă de gol!

Ministrul de Război (vine lângă somelier): Nu ne iese nimic nici de data asta.

Little black dress: Eu am venit special pentru asta.

Colonelul Cangur: Ar cam trebui să plec, să-l scot pe generalul Cal din frigider cât mai este timp.

Pictorul: Scena asta trebuie pictată.

Șeful de Protocol: Majestate, să comandăm șampanie.

Pajul: Ar trebui să mai sting o dată lumina.

Î: Dar nu așa arată un atentat, cel puțin nu în felul acesta.

Se întoarce din nou către parașutistul căpitan.

Î: Tu ar fi trebuit să mă omori, nu ei. Ai intrat așa spectaculos pe fereastră, cu tot cu parașută... (către paj) să vină oamenii de serviciu să facă curățenie.

Căpitanul Șoim: Eu sunt la ordinele dumneavoastră majestate.

Î: Și ei sunt tot la ordinele mele.

Căpitanul Șoim: Trebuia să vă găsesc mort, așa mi s-a spus.

Î: De ce asta?

Căpitanul Șoim: Pentru ca războiul să înceteze.

Î: Războiul?! Care război?

Little black dress: Războiul în care a murit fratele meu.

Î: Să vină Contrainformatorul, paj cheamă Contrainformatorul.

Î: Să te vedem acum micuțo...

Pajul anunță Contrainformatorul.
Un individ îmbrăcat în negru cu ochelari fumurii intră pe scenă.

Contrainformatorul (CI): La ordine majestate!

Î: Cine este ea?

CI: Se numește Aia Aia, n-are nici un frate, minte, ar dori să vă devină amantă.

Î: (arată spre somelier): El cine este?

CI: Se numește Ăla Ăla, este gelos pe pivnița dumneavoastră de vinuri.

Î: (spre pictor)

CI: Vrea mai mulți bani.

Î: (spre Căpitanul Cangur): El?

CI: Vrea un grad mai mare, un complot reușit l-ar face general peste noapte.

Î: (către cocoșat): Și el?

CI: Îi este frică, dacă-i descoperiți gaura din contabilitate, îl paște ștreangul.

Î: Ministrul meu?

CI: Este senil, dar încă periculos, visează la o Republică.

Î: Pajul?

CI: Pajul se distrează, este cel mai sincer, se plictisește.

Î: Deci toți au un motiv să mă omoare și atunci au inventat un război. Nimic în țara asta nu se schimbă.

CI: Mai sunt câțiva oameni care vor să vă omoare.

Î: Cam câți?

CI: Cam câteva mii!

Î: Trimite-ții pe front, să-nvețe să lupte pentru patria lor, nu să-și omoare conducătorul. Acolo să fie curajoși.

Little black dress (vine spre împărat): Vreau să fiu amanta dumneavoastră!

Pictorul: Promit că vă pictez pe gratis...

Șeful de protocol: Îmi vând casa și tot ce am, numai ca să acopăr paguba...

Și toți încep să-l roage pe împărat, nici nu se mai aud cererile, vocile fiind amestecate.

Î: Ieșiți afară, afară cu toți, la război cu toți.

Toți ies de pe scenă. Împăratul îl trage pe CI-ist de mânecă.

Î: Auzi, ai dreptate, ca să scapi de pleavă, trebuie să începi un război.

CI: Când te gândești că lumea vrea pace, dar fiecare vrea ceva de la celălalt de lângă el.

Î: Lumea asta nu se liniștește niciodată, doar frica-i potolește.

Î: Mă gândesc să fac pace... pentru câteva zile. Să ne mai gândim puțin la ceva.

***

Cortina.

*