Scena a III-a
Zgomotul unui geam spart se aude înaintea deschiderii cortinei.
Când se deschide cortina lumina a revenit și scena este iluminată chiar mai tare.
Împăratul: Generalul Vultur a trecut prin fereastră?!
Tăcere.
Î: Nu mă aude nimeni? Hei, servitorilor...
Apare din nou pajul. Calcă pe bucăți de sticlă. Vine în fața publicului.
Pajul: Împăratul nu știe că i se pregătește ceva.
Apoi către împărat.
Pajul: Majestate, a venit o ștafetă.
Cel care a trecut prin fereastră, se ridică, își dă jos ochelarii fumurii de parașutist și se prezintă.
Parașutistul: Majestate, sunt căpitan Șoim și am fost trimis de generalul Vultur ca să vă salvez.
Î: Să mă salvezi? De cine?
P: De ei, de toți cei de aici.
Î: Pentru ce să mă salvezi?
P: Pentru că are loc un atentat în aceste momente.
Somelierul (se ridică în picioare): Ăsta ne dă de gol!
Ministrul de Război (vine lângă somelier): Nu ne iese nimic nici de data asta.
Little black dress: Eu am venit special pentru asta.
Colonelul Cangur: Ar cam trebui să plec, să-l scot pe generalul Cal din frigider cât mai este timp.
Pictorul: Scena asta trebuie pictată.
Șeful de Protocol: Majestate, să comandăm șampanie.
Pajul: Ar trebui să mai sting o dată lumina.
Î: Dar nu așa arată un atentat, cel puțin nu în felul acesta.
Se întoarce din nou către parașutistul căpitan.
Î: Tu ar fi trebuit să mă omori, nu ei. Ai intrat așa spectaculos pe fereastră, cu tot cu parașută... (către paj) să vină oamenii de serviciu să facă curățenie.
Căpitanul Șoim: Eu sunt la ordinele dumneavoastră majestate.
Î: Și ei sunt tot la ordinele mele.
Căpitanul Șoim: Trebuia să vă găsesc mort, așa mi s-a spus.
Î: De ce asta?
Căpitanul Șoim: Pentru ca războiul să înceteze.
Î: Războiul?! Care război?
Little black dress: Războiul în care a murit fratele meu.
Î: Să vină Contrainformatorul, paj cheamă Contrainformatorul.
Î: Să te vedem acum micuțo...
Pajul anunță Contrainformatorul.
Un individ îmbrăcat în negru cu ochelari fumurii intră pe scenă.
Contrainformatorul (CI): La ordine majestate!
Î: Cine este ea?
CI: Se numește Aia Aia, n-are nici un frate, minte, ar dori să vă devină amantă.
Î: (arată spre somelier): El cine este?
CI: Se numește Ăla Ăla, este gelos pe pivnița dumneavoastră de vinuri.
Î: (spre pictor)
CI: Vrea mai mulți bani.
Î: (spre Căpitanul Cangur): El?
CI: Vrea un grad mai mare, un complot reușit l-ar face general peste noapte.
Î: (către cocoșat): Și el?
CI: Îi este frică, dacă-i descoperiți gaura din contabilitate, îl paște ștreangul.
Î: Ministrul meu?
CI: Este senil, dar încă periculos, visează la o Republică.
Î: Pajul?
CI: Pajul se distrează, este cel mai sincer, se plictisește.
Î: Deci toți au un motiv să mă omoare și atunci au inventat un război. Nimic în țara asta nu se schimbă.
CI: Mai sunt câțiva oameni care vor să vă omoare.
Î: Cam câți?
CI: Cam câteva mii!
Î: Trimite-ții pe front, să-nvețe să lupte pentru patria lor, nu să-și omoare conducătorul. Acolo să fie curajoși.
Little black dress (vine spre împărat): Vreau să fiu amanta dumneavoastră!
Pictorul: Promit că vă pictez pe gratis...
Șeful de protocol: Îmi vând casa și tot ce am, numai ca să acopăr paguba...
Și toți încep să-l roage pe împărat, nici nu se mai aud cererile, vocile fiind amestecate.
Î: Ieșiți afară, afară cu toți, la război cu toți.
Toți ies de pe scenă. Împăratul îl trage pe CI-ist de mânecă.
Î: Auzi, ai dreptate, ca să scapi de pleavă, trebuie să începi un război.
CI: Când te gândești că lumea vrea pace, dar fiecare vrea ceva de la celălalt de lângă el.
Î: Lumea asta nu se liniștește niciodată, doar frica-i potolește.
Î: Mă gândesc să fac pace... pentru câteva zile. Să ne mai gândim puțin la ceva.
***
Cortina.
*
