Theória

Muzeul de Arheologie și Istorie Națională Athina, Grecia

Indra Kagis McEwen
≪Imaginea aceasta a lumii, ca imagine, pentru prima oară a prezentat kosmos-ul drept un spectacol, o theória.

Că o asemenea imagine expunea ordinea, ca să zicem așa, e un fapt cu putință de a fi interpretat drept o subminare a viziunii care îl consideră pe Anaximandru ca prezidînd la nașterea teoriei.

Ar fi într-adevăr așa dacă se acceptă perspectiva modernă comună care pune accent pe latura speculativă, nonparticipativă, a theória-ei și interpolează, citind invers, o presupusă evoluție de la teori-contemplației la teoria-ca-opusă practicii. Dar mai există o dimensiune a întregii probleme, cîtă vreme, la nașterea teoriei, Anaximandru nu a fost doar moașa primă, ci și nou-născutul.

În viața conștiinței colective, mișcarea de la compactare la diferențiere e comparabilă cu nașterea și creșterea ființei umane individuale, care abandonează viața compactă in utero, unde pruncul e mama și mama e prunc, spre a dobîndi o înțelegere din ce în ce mai diferențiată asupra lumii.

În întunericul absolut al pîntecului, pruncul poate, cel mult, avea patru simțuri -gust, auz, miros, pipăit. Numai la naștere, cu prima și cea mai netă separație, primește copilul al cincilea simț și începe să vadă. *≫

*nota autorului
Nașterea teoriei a urmat scăderii analfabetismului în Grecia secolului al VIII-lea î.H. Formularea pe care o dă Anne Carson semnificației acestui eveniment este deopotrivă lămuritoare și elocventă: ”Locuitorii unei societăți orale trăiesc mult mai în armonie cu împrejurimile lor decît o facem noi [...] Ceea ce este vital, într-o lume a sunetelor, este menținerea continuității [...Dar] un cititor trebuie să se deconecteze de la fluxul de impresii senzoriale transmise de nas, ureche, limbă și piele dacă este să se concentreze asupra lecturii. Un text scris separă cuvintele unul de altul, separă cuvintele de mediul lor, separă cuvintele de cititor (sau de scriitorul lor) și pe aceștia doi de mediul lor. Separarea este dureroasă [...] cuvintele scrise îl proiectează pe utilizatorul lor în izolare” (Carson 1986, p. 49-50).

Indra Kagis McEwen, Străbunul lui Socrate - Un eseu despre începuturile arhitecturale, 

Idea Print&Design, 2011, pag. 26-27.