“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
Se afișează postările cu eticheta întâmplare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta întâmplare. Afișați toate postările
miercuri, 27 martie 2013
Alaltăieri, azi, acum (varianta umană)
Alaltăieri paznicul sosi cu întârziere la cafea. Intra în schimb la ora 8 dimineața, dar de obicei ne întâlneam cu el la 7 și-un pic. Veni agitat și pricina ne-o împărtăși imediat. Se îndrăgostise.
Fiecare dintre noi se priviră câteva secunde, apoi icnirăm împreună, cei care pufniră chiar se înecaseră. Dar paznicul, care era mult mai bătrân ca noi, nu se supără, ba dimpotrivă, ne explică -cu prea multe amănunte, cât de frumoasă este tânăra din corpul de pază de la super-marketul din apropiere. Super-market abia deschis și care făcea o concurență bruscă magazinului de unde noi ne luam cornuri și lapte bătut.
Paznicul încercă să ne convingă și pe noi că tânăra l-a văzut și că intențiile lui sunt onorabile. Sigur că barba lui și hainele cam ponosite induc în eroare ceea ce are el cel mai presus, adică un suflet mare. El ar putea să-i ofere ce alții nu pot. Fiind așa de extaziat, nimeni dintre noi nu a încercat să-l corupă din visarea sa și să-l arunce puțin cu picioarele pe pământ.
Azi, după cele povestite -întâmplări ce ne mai tulbură monotonia activităților profesionale, paznicul veni frumos îmbrăcat, destul de bine tuns și chiar parfumat. Ne-a explicat repede că atunci când va ieși din schimb, se va duce la super-market pentru a o întâlni pe tânăra -într-un fel paznic ca și el. Nimeni n-a încercat să-i schimbe gândul și cred și acum că asta nu era treaba noastră.
Acum, când vrem să-l vedem pe paznic, mergem la spital. A fost găsit în parc bătut bine, se pare că va pierde un ochi. Inspectorul care a preluat cazul, după ce am dat declarații despre paznic, ne-a povestit că a fost bătut de niște persoane care l-au acuzat de hărțuire sexuală asupra unei tinere. Erau de fapt frații fetei de care ne povestise chiar paznicul.
miercuri, 26 septembrie 2012
Pinul de stâncă
În arta supraviețuirii domină principiul potrivit căruia dacă te uiți în spate cazi. Este vorba de a merge înainte cu orice preț, de a merge înainte împotriva tuturor vicisitudinilor și dacă, repet dacă, apare vreo oportunitate atunci agață-te repede de ea, pentru că s-a putea ca pe următoarea să n-o apuci pierzându-te pe drum.
Cele de mai sus ţin de societatea umană, de om. Pinul din imagine contrazice privirea aceea dăunătoare din spate, în faţa sa este marea şi tot în faţă, vântul îi suflă cu putere rupându-i crăcile, dezgolit pare că privește, sigur un pas înainte îi este fatal.
În golfuri abrupte precum cel de la Perati, apar singularități naturale, ai crede că după faleză lumea dispare. În fața ta, o insuliță și cam atât, o singură linie orizontală despică ceea ce nu cunoști, marea, de ceea ce nu vei cunoaște niciodată, cerul.
| Insula Perati cu stânca adiacentă |
Nu ajunge nici măcar atât, dorința de a cunoaște, întâmplarea face că ești acolo, tot întâmplarea face că exiști.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)