The kissing

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Francesco_Hayez_008e.jpg

http://www.aol.com/article/2014/03/15/glenn-mcduffie-man-known-as-kissing-sailor-in-wwii-era-image-d/20850517/

≪ Acesta este cel mai renumit tablou al lui Hayez, Sărutul este simbolul picturii italiene din secolul al XIX-lea. Încă de la început, tabloul a fost foarte apreciat. Capodopera a fost reprodusă în numeroase versiuni, însă adevărata semnificație nu a fost descifrată. În mod aparent, ne aflăm în fața unei scene romantice, în care cei doi îndrăgostiți își declară sentimentele și se îmbrățișează tandru.

Analizând costumele celor doi tineri, mai ales cel al bărbatului, ne dăm seama că scena nu se desfășoară în epoca în care trăiește pictorul, ci în Evul Mediu. Din cauza regulilor stricte din domeniul artistic, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, o astfel de scenă de iubire desprinsă din realitate era considerată „indecentă”. Aceleași reguli se aplică în literatură și în operele lirice. Semnificația tabloului este cu totul alta. Nu este vorba despre o poveste de dragoste.

Hayez reprezintă prin intermediul alegoriei alianța dintre Italia și Franța în timpul războaielor pentru independența Italiei. Coincidența cronologică susține această ipoteză. Tabloul a fost pictat la scurt timp după intrarea în Milano a lui Vittore Emanuele al II-lea și a lui Napoleon al III-lea, regele Franței.
Maestrul pictează o a doua versiune pentru Expoziția Universală de la Paris. Hayez este portretistul protagoniștilor Risorgimentului (n.t.-perioada mișcării naționale culminînd prin unirea și independența Italiei în secolul al XIX-lea) și autorul unor creații care pot fi comparate cu operele lui Giuseppe Verdi. ≫

Maria Teresa Fiorio, Galeria Națională de Artă - Milano, Adevărul, 2010, pag.144.

La 14 august, 1945, fotograful Alfred Eisenstaedt realizează una din cele mai uimitoare fotografii ale secolului trecut. Povestea acestei fotografii este cu totul și cu totul alta față de ceea ce se vede atât de clar în imagine; un sărut pasional de revedere sau poate chiar de rămas bun. The story:

http://www.aol.com/article/2014/03/15/glenn-mcduffie-man-known-as-kissing-sailor-in-wwii-era-image-d/20850517/

Ambele reprezentări suferă de o acuitate asupra evenimentului, în fapt ai senzația că una ia ceva de la cealaltă, priviți doar poziția mâinilor.

Alfred Eisenstaedt

May be, Goebbels was frightened by Eisenstaedt’s photo-camera – in the same way like today’s American police (of the palace of financial power) is hatefully suspicious of photo- and video-cameras in the hands of protesters against Wall Street’s abuses of American public?

     Astăzi s-a născut printre alții și marele fotograf Alfred Eisenstaedt, s-a născut în 1898 și a murit în 24 august 1995, foarte aproape de anul 2011. A trăit în secolul cel mai dinamic, cel mai dramatic al omenirii și sigur ar fi înțeles încă o dată, ce se petrece în lumea asta acum.



     Marele fotograf s-a născut în Germania, o țară care a dat lumii de toate, și muzică, și filosofie și războaie; nu știu cum ar înclina balanța, cred că nimeni nu știe, în schimb artistul Alfred Eisenstaedt știa să redea ironic nu numai lumea, dar și omul ca reprezentant de seamă al acestei lumi, un om - o lume.

iulie

În acest an, o țară care suferă de obezitate economică -pentru că asta ar fi comparația cea mai potrivită, se pregătea asiduu de marea sărbătoare ce va urma; trebuia să-și aranjeze foarte bine ținuta și o face în lunile toride de vară când cei mai mulți se dezbracă. Nimic nu trebuie pierdut din vedere, astfel încât în toamna ce va veni, nimeni să nu o acuze de neglijență proprie. Visul de preamărire, visul.

august

Dar tangajul cere efort și echilibru, lipsa tuturor maschează bine angajamentul, ușa închisă și mare atenție - ce dracu, dar a mai trecut o dată prin asta cu mare succes. Atunci lucra la uniforme, și-au arătat bine în septembrie, planul a dat greș mai târziu -ce dacă, vine altul. Acum, o rochiță care să farmece și care să arate formele obeze dorite atât de mult vecini.

septembrie

Și peste toate, multă nepăsare, așa ca dorința să fie mai mare.
Ar fi normal ca într-o casă toți să trăiască în mod egal, egal în munca lor, dar uneori se întâmplă că cineva ocupă locul, spațiu dorit, numit acum economic. Propaganda, că doar sunt experți, trebuie să cânte acum cu totul și cu totul altceva. Nordul preia conducerea, este secolul lor, după o dominație, cam lungă din partea celor din sud. Așa că această curtare dă roade și vecinul apropiat jinduiește, neștiind ce se citește și mai mult, imaginarul îl interpretează greșit.


Calendarul aparține marelui maestru Alfred Eisenstaedt.