Paul Rumsey - message

 

Hello,

I am happy for you to use my drawings, and I am pleased to see that someone has taken the time to look and understand the subjects.

The Egypt drawing began as a detail in a larger drawing called 'Dream of De Quincey', which was inspired by a passage in the book "Confessions of an English Opium Eater", where De Quincey describes his dream ..... 
"I was buried, for a thousand years, in stone coffins, with mummies and sphinxes, in narrow chambers at the heart of eternal pyramids."
You can see here... 

http://arteoscurodarkart.blogspot.co.uk/2012/12/paul-rumsey.html

And then a few years later I took this detail and made a picture from it.

Best regards,
Paul

_____________________________
Addenda
This message was sent after I ask for permission, for copyrights. :)

Paul Rumsey

http://www.angelfire.com/pa5/rumsey/SelfPortrait.jpg

AUTOBIOGRAPHY
http://www.angelfire.com/pa5/rumsey/gallery.htm

Things went wrong from the first hour of my first day at school. We were told to write our ABC. I wrote a couple of capital As, got bored and prompted by the shape turned the rest into a row of boats. I was drawing happily until I found the teacher standing over me. She said that babies couldn't be trusted with nice school books, so I would spend the rest of the week writing with chalk on a piece of slate.

Sitting in the corner, scratching away with the crumbling chalk, smirked at by my classmates, epitomised my school days. I developed a deep hatred for the teacher and for school in general. My attitude was resistance and defiance. Contrariness became a matter of honour and a pattern was set. My school work remained poor, while the drawings improved and became my one area of achievement. I was always bottom of the class but winning children's art prizes.

Egypt

Lecţia de anatomie a lui Rembrandt a intrat atât de mult în clasicismul reprezentării corpului uman încât a apărut chiar pe coperțile atlaselor de anatomie, cadrul ei artistic a decăzut astfel.

Egypt-ul lui Paul Rumsey reușește să integreze lumea mitologică a antichității egiptene în ritualul sacru al mumificării umane. Zeii sunt alături de mort, Horus este atent la Anubis, Sobek și Khepri stau aproape, iar Thoth devenit scrib, începe așternerea testamentului organic. Fiecare organ va avea locul lui de depozitare, fiecare organ va fi descris înainte de a fi mutat, astfel corpul golit, sărăcit de toate păcatele va fi liber.

Zeii veghează tot timpul, aici este reușita lui Paul Rumsey, un tablou laic de fapt. Este așa, pentru că abundența simbolurilor îl face pe privitor să se desprindă de acțiunea în sine și este pus că caute în alte registre înțelegerea și pătrunderea acțiunii.

Spre exemplu, Khepri - Scarabeul, zeu principal, este cel ce se ocupă cu renașterea, este cel ce veghează răsăritul de soare, este cel care acum se află la picioarele mortului, de acolo (racursi) poate vedea capul într-un unghi de meditație, unghi folosit și astăzi. Chiar Osiris poartă uneori pe cap un scarabeu, are legătură cu renașterea sa, cu bucățile corpului său împrăștiate în Delta Nilului de către Seth, pe care Isis le-a adunat, le-a întrupat, le-a înviat.

Echidna

http://www.angelfire.com/pa5/rumsey/gallery9.htm

O mamă cu adevărat bună are mare grijă de copiii ei.
Echidna, femeia pe jumătate șarpe și cealaltă jumătate, superioară; femeie, este în desenul lui Paul Rumsey o mamă iubitoare. Atât de iubitoare încât își iubește și privește, cu mult drag, nepotul ei Sfinx-ul. Tot acest caz al celor patru frați-surori născuți de Echidna au un parcurs mitologic celebru. Ar trebui să ridicăm la rang de virtute monstruoasă, acele ființe care au participat la marea inaugurare a omului ca ființă înțeleaptă. Punct, ca să nu pomenim și de centauri.

Asistăm așadar, în grafica lui Paul Rumsey, la o tandrețe colțuroasă, la o sfâșiere demnă de cele mai mușcătoare gesturi, la acea iubire, pe care tot omul, amintindu-și de atavic, o pune pe seama animalicului, o face adânc cu frica de a nu o pune pe seama monstruozității. Îmi aduc aminte acum de marele Frank Herbert , când descria ființa născută repede, tot feminină, cu o descendență străin fremenă, dar adânc înrădăcinată în nisip, ca fiind monstruozitatea.

Ca o încheiere tandră, țin să amintesc că Echidna a avut patru copii. Am aflat asta dintr-o hartă ce descrie toată mitologia greacă.

Muzeul de Arheologie și Istorie Națională Athina, Grecia