Paul Rumsey - message

 

Hello,

I am happy for you to use my drawings, and I am pleased to see that someone has taken the time to look and understand the subjects.

The Egypt drawing began as a detail in a larger drawing called 'Dream of De Quincey', which was inspired by a passage in the book "Confessions of an English Opium Eater", where De Quincey describes his dream ..... 
"I was buried, for a thousand years, in stone coffins, with mummies and sphinxes, in narrow chambers at the heart of eternal pyramids."
You can see here... 

http://arteoscurodarkart.blogspot.co.uk/2012/12/paul-rumsey.html

And then a few years later I took this detail and made a picture from it.

Best regards,
Paul

_____________________________
Addenda
This message was sent after I ask for permission, for copyrights. :)

Paul Rumsey

http://www.angelfire.com/pa5/rumsey/SelfPortrait.jpg

AUTOBIOGRAPHY
http://www.angelfire.com/pa5/rumsey/gallery.htm

Things went wrong from the first hour of my first day at school. We were told to write our ABC. I wrote a couple of capital As, got bored and prompted by the shape turned the rest into a row of boats. I was drawing happily until I found the teacher standing over me. She said that babies couldn't be trusted with nice school books, so I would spend the rest of the week writing with chalk on a piece of slate.

Sitting in the corner, scratching away with the crumbling chalk, smirked at by my classmates, epitomised my school days. I developed a deep hatred for the teacher and for school in general. My attitude was resistance and defiance. Contrariness became a matter of honour and a pattern was set. My school work remained poor, while the drawings improved and became my one area of achievement. I was always bottom of the class but winning children's art prizes.

Egypt

Lecţia de anatomie a lui Rembrandt a intrat atât de mult în clasicismul reprezentării corpului uman încât a apărut chiar pe coperțile atlaselor de anatomie, cadrul ei artistic a decăzut astfel.

Egypt-ul lui Paul Rumsey reușește să integreze lumea mitologică a antichității egiptene în ritualul sacru al mumificării umane. Zeii sunt alături de mort, Horus este atent la Anubis, Sobek și Khepri stau aproape, iar Thoth devenit scrib, începe așternerea testamentului organic. Fiecare organ va avea locul lui de depozitare, fiecare organ va fi descris înainte de a fi mutat, astfel corpul golit, sărăcit de toate păcatele va fi liber.

Zeii veghează tot timpul, aici este reușita lui Paul Rumsey, un tablou laic de fapt. Este așa, pentru că abundența simbolurilor îl face pe privitor să se desprindă de acțiunea în sine și este pus că caute în alte registre înțelegerea și pătrunderea acțiunii.

Spre exemplu, Khepri - Scarabeul, zeu principal, este cel ce se ocupă cu renașterea, este cel ce veghează răsăritul de soare, este cel care acum se află la picioarele mortului, de acolo (racursi) poate vedea capul într-un unghi de meditație, unghi folosit și astăzi. Chiar Osiris poartă uneori pe cap un scarabeu, are legătură cu renașterea sa, cu bucățile corpului său împrăștiate în Delta Nilului de către Seth, pe care Isis le-a adunat, le-a întrupat, le-a înviat.

Nevoia de minuni

       Dinamica acestei lumi are nevoie de minuni, nu poți deveni sfânt fără să fi făcut vreo minune. Dar toate aceste lucruri au un sâmbure de adevăr: plictiseala. Momentul în care omul simte că nu mai are nici o tragere, că nu mai poate înainta, căci „țin mai mult la ce este al meu decât la ce este asemănător lui”. Prin asta merită să se ivească o minune. Iată una veche de tot:

http://cilindr0.deviantart.com/art/Ancient-Egypt-Dreams-114997756?moodonly=24

A TREIA POVESTIRE:

O MINUNE SĂVÎRȘITĂ ÎN VREMEA REGELUI SNEFRU

          Atunci Bauefere se ridică spre a vorbi și zise:

          -Voi înfățișa măriei-tale o minune din vremea (domniei) tatălui tău, (regele) Snefru cu glasul îndrituit, pe care a săvîrșit-o Căpetenia cititorilor, Djadjaemonkh, ceva ce nu s-a mai petrecut (niciodată) pînă atunci…

          Măria-sa trecea într-o zi prin toate încăperile palatului în căutarea unui prilej de desfătare, dar nu află nici unul. Atunci el grăi:

          „Aduceți-l pe Căpetenia cititorilor și scribul Djadjaemonkh!”

          El fu adus de îndată. Iar măria-sa îi grăi așa:

          „Am străbătut toate încăperile palatului în căutarea unui prilej de desfătare, fără să fiu în stare să găsesc vreunul!”

          Djadjaemonkh îi spuse:

          „Măria-ta să se ducă la iazul palatului. Să ți se pregătească o luntre cu toate fetele frumoase dinlăuntrul palatului. Inima măriei-tale se va desfăta cînd le va vedea vîslind (pe iaz) în sus și-n jos. Și atîta vreme cît vei privi la frumoasele tufișuri (de pe marginea) iazului tău și te vei uita la ogoarele ce îl mărginesc, ca și la malurile sale, inima ta va fi încîntată de aceste priveliști.”

          Regele grăi astfel:

          „De bună seamă voi pune la cale o preumblare pe apă. Să mi se aducă douăzeci de vîsle de lemn de abanos acoperite cu foiță de aur curat. Și să mi se aducă și douăzeci de femei cu cele mai frumoase trupuri [vechii egipteni judecau frumuseţea femeilor după trup, nu după chipul lor, n.a.], cu sînii (tari) şi cu părul împletit în cosiţe, al căror pîntec n-a dat naştere nici unui copil. Să mi se aducă de asemenea douăzeci de voaluri, care vor fi date celor douăzeci de femei după ce își vor fi dezbrăcat veșmintele lor.”

http://www.mitchellteachers.org/WorldHistory/AncientEgyptNearEastUnit/IllustratedJournalsAncientEgyptDailyLife.html

          Și se făcu întocmai cum poruncise măria-sa.

          Așadar ele vîsliră pe iaz în sus și-n jos. Inima măriei-sale se bucura cînd le vedea vîslind. Dar una din femei care se afla în partea dinapoi a luntrei se apucă să-și împletească cosițele, și giuvaerul ei de peruzea nouă, întruchipînd un pește, căzu în apă. De atunci ea nu mai grăi nimic, încetă să vîslească și (toată) ceata ei făcu de asemenea și nu mai vîsli deloc. Măria-sa zise atunci:

          „De ce nu mai vîsliți ?”

          Ele răspunseră:

          „Căpetenia noastră a tăcut și a încetat să mai vîslească”.

          Măria-sa o întrebă pe căpetenia lor:

          „De ce oare nu mai vîslești ?”

          Ea răspunse:

          „Pentru că giuvaerul meu din peruzea nouă, întruchipînd un pește, mi-a căzut în apă.”

          Atunci măria-sa îi spuse:

          „Nu vrei să-ți dau altul în loc ?”

          Dar ea răspunse:

          „Țin mult la ceea ce este al meu decît la ceea ce e asemenea lui”.

          Atunci (măria-sa) grăi așa: „Mergeți și aduceți-mi-l pe Căpetenia cititorilor (Djadjaemonkh) !”

          El fu degrabă adus și măria-sa spuse:

          „Djadjaemonkh, fratele meu, am făcut așa cum m-ai învățat, și inima măriei (mele) s-a bucurat văzîndu-le cum vîslesc. Dar giuvaerul de peruzea nouă a căpeteniei ce vîsleau a căzut în apă; (ea a amuțit) atunci, n-a mai vorbit și a încetat să vîslească, încît a turburat toată ceata sa. Eu i-am grăit așa: ≪De ce nu mai vîslești ?≫ Ea mi-a răspuns: ≪Fiindcă giuvaerul meu din peruzea nouă, întruchipînd un pește, a căzut în apă ≫. Eu i-a spus atunci: ≪Tu vîslește, că eu îl voi înlocui≫. Dar ea mi-a răspuns: ≪Țin mai mult la ce este al meu decît la ce este asemănător lui≫.”

          Atunci Căpetenia cititorilor rosti cîteva descîntece vrăjitorești, apoi așeză jumătate din apa iazului peste cealaltă jumătate și găsi giuvaerul întruchipînd un pește, care se afla într-un ciob de oală; se duse și îl luă, astfel că el fu înapoiat stăpînei sale.

          Dar apa, care era de doisprezece coți în mijlocul iazului, ajunsese să fie de douăzeci și patru de coți după ce fusese suprapusă [În Cartea ieșirii, 14, 21, Moise, crescut de fata unui faraon și care învățase toată „Înțelepciunea egipteană”, desparte și el apele Mării Roșii: „Și s-a făcut marea uscat că s-au despărțit apele”, n.a.].

El rosti iarăși cîteva descîntece vrăjitorești și aduse la loc apa iazului în starea sa de mai înainte.

          Măria-sa petrecu întreaga zi sărbătorește, în tovărășia întregii sale curți regești. Apoi măria-sa răsplăti pe Căpetenia cititorilor Djadjaemonkh cu tot felul de lucrui bune.

          Iată o minune care s-a petrecut în vremea tatălui tău, regele Snefru, una din cele pe care le-a săvîrșit Căpetenia cititorilor și scribul de zapise Djadjaemonkh.

          Atunci măria-sa faraonul Kheops spuse:
          -Să se dea o mie de pîini, o sută de urcioare de bere, un bou și două măsuri de tămâie drept prinos de jertfă pentru regele Egiptului de Sus și de Jos, Snefru cu glasul îndrituit, și să se dea o prăjitură, un urcior de bere și o măsură de tămîie Căpeteniei cititorilor și scribului de zapise Djadjaemonkh, căci am văzut o pildă a puterii sale.

          Și se făcu întocmai cum poruncise măria-sa.

Faraonul Kheops și vrăjitorii – Povestirile Egiptului antic,

bpt, 1977, ed. Minerva,

prefață, traducere și note de Constantin Daniel și Ion Acsan,

pag. 85-88.

Devorator - Devoratoarea

Pentru un sens orizontal voi folosi "devoratoarea", pentru că o inimă este urmată la plural de două inimi.

În dreapta este Maat, neînduplecată, neprivitoare; a trimis "devoratoarea de inimi", dintr-o cuşcă invizibilă; pedeapsă capitală aruncată asupra fetei cu ochii de stele, care se află în partea stângă.
Fata cu ochii de stele este prinsă cu un lanţ de aur...

Nu lăsaţi copiii să cerceteze misterele, nu numai că vor reinventa mitul, vor declasifica ancestralul, prin asta îşi vor reaminti, dar şi vă vor trimite la bibliotecă.