Throwdown Simona

Indian Wells - Simona Halep - Championship 2015 - Dolce

Liniștea aia care ar fi trebuit să vină n-a venit.
Emoția a călărit bine realitatea și neprevizibilul a luat locul trăitului, a celei mai înalte forme: existența. De aceea un astfel de meci, de finală, de întrecere, poate renaște în tine cele mai puternice forme de violență controlată; astfel un obiectiv foto aflat pe masă a luat o traiectorie ce a atins lustra și toate creioanele s-au rupt la toate reluările computerizate, serviciul de cafea primit la o anume aniversare s-a împuținat cu câteva cești, o boxă mică de calculator a străpuns vitrina...
Așa am văzut eu marea finală de la Indian Wells.
Mulțumesc Simona, ceva mărunțiș pentru a-mi acoperi pagubele ai?
Simona; eram ironic, finally! thx.

P.S.
Sedatif PC face toată treaba!
Asta pentru cei care cred că voi scrie reclame.

Potlatch

≪Despre potlatch, domnul Boas n-a scris nimic mai frumos decît următoarea pagină:

12th Report on the North-Western Tribes of Canada. B.A. Adv. Sc., 1898, pp.54-55 (cf. Fifth Report p.38):

„Sistemul economic al indienilor din colonia britanică se bazează din plin pe credit, în aceeași măsură ca și economia popoarelor civilizate.

În tot ceea ce întreprinde, indianul se bazează pe ajutorul prietenilor. El promite că va plăti acest ajutor la o dată ulterioară. Dacă ajutorul acordat constă în obiecte de valoare, măsurate de indieni în pături, așa cum noi măsurăm în monedă, el promite că va înapoia valoarea împrumutului cu dobîndă. Neavînd un sistem de scriere, indianul va asigura tranzacția făcînd-o în public. Contractarea datoriilor, pe de o parte, și plata, pe de altă parte, înseamnă potlatch (sublinierea în bold îmi aparține ca blogger).

Acest sistem economic s-a dezvoltat într-atît încît capitalul posedat de toți indivizii asociați din trib depășește cu mult cantitatea de valori disponibile existente: altfel spus, condițiile sînt cu totul analoage celor care prevalează în societățile noastre: dacă dorim să ne plătim toate creanțele, vom descoperi că nu există suficienți bani. Rezultatul încercării tuturor deținătorilor de creanțe de a-și recupera împrumuturile ar fi o panică dezastruoasă ce ar duce omenirea la război.

Trebuie să înțelegem bine că atunci cînd un indian își invită toți prietenii și vecinii la un mare potlatch, irosind în aparență toate rezultatele acumulate în lungi ani de muncă, el are în vedere două lucruri, pe care trebuie să le recunoaștem înțelepte și demne de laudă.

Primul său obiectiv este acela de a-și plăti datoriile. Acesta se face public, cu multă ceremonie, ca un act autentificat. Cel de-al doilea obiectiv este să-și plaseze roadele muncii astfel încît să atragă maximum de profit pentru el și copiii săi.

Cei ce primesc daruri la ospăț, le primesc ca și cum ar fi împrumutate, urmînd  să le utilizeze în ceea ce fac, dar, după un interval de cîțiva ani, trebuie să le înapoieze cu dobîndă donatorilor sau moștenitorilor acestora.

Astfel, indienii consideră potlatch-ul drept un mijloc de asigurare a bunăstării copiilor în cazul în care ei ar rămîne de tineri orfani.≫

Marcel Maus, Eseu despre dar, Polirom, 1997,

pag.113, nota lui Marcel Maus:129.

Cei ce privesc

Cynthia Leepetterson, Art of middle class, University Press of Mississippi, 139

Găsim, în mediul în care ei viețuiesc, pe acei ce privesc.
Este în final ceea ce ne definește ca ființă; privirea, uitătura cum zic cei ce zidesc zidul meu.
Nu voi avea poate niciodată prilejul să vă împărtășesc bogăția lingvistică ce-mi sporește zestrea ascultându-i pe acești privitori.

Acești privitori muncitori, de fapt văd prea puțin pe lângă cât muncesc, eu mi-am permis să-i deconspir și să le arăt adevărata față, față umană, gânditoare și uluitor de asemănătoare mie. Eu sunt la fel ca ei, am privirea lor, am căutătura lor, sunt seamănul lor. Este adevărat că m-am lăsat de fumat, este adevărat că nu mai muncesc fizic precum ei, este adevărat că nu mai sunt atât de tânăr, este adevărat că nu sunt eu. Sub toate aceste adevăruri suntem de fapt noi.

Far West - Vestul american - caii

Artişti ai călăriei - George Catlin, 1834, Ulei pe pânză. 57,5 x 70,2 cm

imagini din albumul

Vestul American

Expoziţie organizată de Amon Carter Museum of Western Art, Fort Worth, Texas

România 1974

din album, pag.90 jos

George Catlin. Pictor portretist, miniaturist. Născut în Pennsylvania, în 1796. A studiat dreptul, începînd ulterior să picteze miniaturi la Philadelphia şi New York. În urma unei călătorii în Vest, în anul 1830, el iniţia opera majoră a carierei sale artistice, pictarea unui mare număr de portrete de indieni. Opt ani mai tîrziu, Catlin îşi aducea colecţia de portrete în Europa, unde avea să rămînă timp de 30 de ani, prezentînd publicului atît lucrările sale cît şi grupuri de indieni americani. S-a întors în Statele Unite în 1870, şi a murit doi ani mai tîrziu.

Miniatura de mai sus face parte din Colecţia Naţională de Arte Frumoase,

Smithsonian Institution, Washington, D.C.

din album, pag.16

Asemenea multor triburi, indienii Comanche practicau numeroase jocuri care îi pregăteau pentru încercarea luptei. Catlin, care în vara anului 1834 se afla în satul Marele Comanche, era uimit de priceperea şi dexteritatea dovedită de tinerii războinici în timpul desfăşurării unor scene simulate de luptă pe terenurile din marginea satului. Catlin scria că

"printre figurile de echitaţie executate de ei există una care m-a impresionat mai mult decît oricare spectacol de acest gen pe care l-am urmărit sau pe care m-am aşteptat să-l văd vreodată - o stratagemă de luptă învăţată şi exersată de către tinerii tribului conform căreia călăreţului reuşeşte să se răsucească fulgerător pe una din părţile laterale ale crupei calului, în momentul ajungerii în bătaia tirului ianmic, adăpostindu-se astfel cu succes de armele adversarilor săi, în timp ce continuă să călărească, atîrnat într-o poziţie orizontală pe cealaltă parte a crupei calului..."

Acest remarcabil exerciţiu de apărare putea fi executat în plin galop şi sub povara arcului, săgeţilor, scutului şi lancei de luptă care uneori măsura pînă la patru metri lungime. Cu aceeaşi uşurinţă şi eficacitate, războinicul desăvîrşit putea să expedieze o săgeată în direcţia adversarului său, fie pe deasupra calului, sau pe sub gîtul acestuia.

Urmărirea - Arthur F. Tait, 1855. Ulei pe pânză. 76,3 x 112,8 cm

Arthur F. Tait. Pictor. Născut în Anglia, în 1819. A studiat pictura în tinereţe, în timp ce lucra într-un magazin de obiecte de artă. A emigrat în America în 1850, stabilindu-se la New York City. A devenit cunoscut pentru tablourile sale înfăţişînd scene de vînătoare, unele dintre acestea fiind litografiate de către firma Currier & Ives. A murit la New York, în 1905.

din album, pag.91-92 

Miniatura de mai sus este la Milwaukee Art Center, Milwaukee, Wisconsin

(Donat de Edward S. Tallmadge)