În fața plutonului de execuție

Necitind pe Malraux, sau Sartre, dar chiar și Márquez descrie cu lux de amănunte plutoanele de execuție, necitind în general, te poți numi profan în ale scrisului. Ceea ce doresc să scriu ține de nuanță, nu de execuția în masă, discutăm unghiular nu totalitar. În schimb Breban nu știe nuanța și bate câmpii. N-am citit deloc Breban și se pare că-am făcut bine. Citesc din ce în ce mai puțină literatură autohtonă, cred că asta-mi creează o imunitate personală.

Să mai citesc din Ovidiu, din Metamorfoze, din miriadele mitice ale existenței zeilor, pe vremea când trăiau printre noi, oamenii.

http://www.quazoo.com/q/People_executed_by_firing_squad_by_country

despre retardații din Academia Română, exemple:

dar nu că sunt retardați, ci că sunt numiți acolo să fie așa, și victimele le-au pus acolo și chiar nu le-au păsat că vor fi pisați la rândul lor.

De ce?
Pentru că avem o tradiție, o mentalitate să ne-o tragem reciproc, la fel ca alții, normal, dar nu ca toți.