Ecce homo (II)

Casa magiei albe de la Șinca Veche

Pentru ca lucrurile să se petreacă minunat, tot în Șinca Veche, la drumul mare, marcată pe asfalt cu semne magice, greu de descifrat în logică, ușor de aberat, avem casa magiei albe. Autorii, probabil proprietari, duc mai departe ceea ce biserica a deturnat și ascuns, eliberează energii pentru a nu se pierde din substanța primordială ce dăinuie în aceste locuri misterioase.

Casa ce stă să cadă, gardul deja prăbușit, au lipite imagini amestecate ce încearcă să transmită anumite mesaje. Elementul predominant este crucea creștină la fel ca la orice loc sfânt creștin catalogat de instituția bisericii ortodoxe române. Numai că aici, într-o mizerie și sărăcie lucie, biserica nu a putut pătrunde prin mijloacele ei pământești (a se citi preoțești), ba chiar a fugit de aceste însemne.

Am alăturat două afișe, bizare, aflate pe fațada casei.
Dintre toate figurile, Albă ca Zăpada le-a luat fața la toate.

Poarta și gardul

Fără să întreb pe nimeni, pătrunzând în curte, am dat de locatari, care erau ocupați cu niște musafiri.
Cei dinaintea mea, priveau mirați în jurul lor și ascultau ceea ce bărbatul, trecut de șaizeci de ani, le explica cu multe amănunte. Amănunte greu de înțeles și de descifrat.

Fenomenul regurgitării la supraplin, frecvent în lumea animală, dar mai ales în cea umană, este descris amplu și în curte, unde înghesuite stau tot felul de figuri, agățate de ziduri, de ferestre, de acoperiș. Un profil psihologic al locatarilor iese repede la iveală datorită rătăcirii într-un dialog incoerent, instalarea grăbită a evocării unor primejdii ce ne înconjoară și a pierderii acuității energetice din jurul nostru.

Care este diferența între omul ce a trăit în grotă, la doar câțiva kilometri distanță de acest loc, și acești oameni ? -am văzut-o și pe femeia ce locuia în această casă!

Grota a luat naștere ca un adăpost și toate însemnele, scrijeliturile, reprezintă fricile omului din acel moment. Orice urmă îl ajuta să pășească înainte, prin întunericul dat de necunoaștere. Astăzi fricile nu au încetat să apară, ele, într-o formă elevată sunt mai puternice decât în trecut, dar mai blânde ca acțiune imediată.

Dacă oamenii aceștia devin sfinți, în câteva secole se vor naște noi altare și noi pelerinaje; se va găsi sigur în fântâna din curte, izvorul tămăduitor ce vindecă repede rătăcirea minților.

7 bărbați frustrați + 1 bănuitor

Center of Attention: Photo by Leonard McCombe, 1956

Actress Kim Novak draws the eyes of an entire dining car's male population as she eases into her seat for a meal on the New York-bound 20th Century Limited. Lust was never crystallized so perfectly as in this Leonard McCombe photo, perhaps the best LIFE ever published showing the power a sexy young woman can have over middle-aged men.

Toate temerile sexuale înfiripate de Albă ca Zăpada i-au transformat pe cei șapte uriași, în șapte pitici; autorii poveștii, Frații Grimm au transmis mesajul, ori se știe că aveau probleme cu realitatea și asta nu din cauza basmelor compuse, ci a inadaptării funcționale într-o lume terorizată de sexualitate. Ceea ce mai târziu, artiști geniali precum Klimt, apoi Picasso, au pictat sexualitatea, fiecare în originalitatea sa, ca fiind măsura prin care bărbatul mai poate.


În fotografia de mai sus, ultimul personaj, al optulea, cel mai neutru; este prințul. Știe, nu mai este nevoie, la andropauză, absența hormonului îl travestește în înțelept, este normal așa, după ce i s-au evaporat toate bijuteriile, miza pe care o pune pe masă face ca loteria virtuții să cadă tot timpul în favoarea lui. Ce păcat, miza este atât de mică, încât nu creează neliniște, ci doar nepăsare.


Povestea este inversă acum. Albă ca Zăpada se așează la masă, este singură, mariajul său prost nu este din cauza piticilor, măcar de-o uitau în sicriul de diamant. În schimb piticii n-au uitat-o, fuga ei pe calul alb al prințului i-a lăsat cu buzele umflate; mai bine moartă, dar a mea, străbate un gând necrofilic mințile lor.


Toți acești 7 bărbați sunt frustrați, semnele ce-i trădează îi apucă de mâini, de ochi, de gât, de privire, este îndeajuns să pui mâna și să ascunzi partea de fotografie cu Kim Novak și privindu-i știi sigur că se uită la o femeie. Fiecare dintre ei visează, își închipuie cum ar fi; ar fi ce?!


Ar fi să fie, ar fi cum niciodată n-au visat și asta îi face fericiți; pe unii dintre ei. În corpul lor se pun în mișcare endorfinele, care la rândul lor vor provoca alți hormoni, lanțul se va sparge numai atunci când cauza va dispărea.


Unii dintre ei vor merge acasă fericiți, nevestele lor vor fi poate fericite din cauza asta, alții poate vor fi nervoși, poate chiar singuri, vor scrie într-un carnețel un singur cuvânt. A doua zi se vor uita la ceas, vor aștepta ora după-amiezii ca să fugă din nou acolo unde au văzut-o, poate revine, poate poate!


Toți cei 7 se pot numi după numele piticilor, este doar o chestiune de imaginație, mai departe, în caracterul compus se poate merge mai departe, se poate să-i descriem așa cum piticii fraților Grimm au îmbătrânit în final, au venit la oraș și-au luat masa; prințul i-a invitat.


În final trebuie să amintesc că actrița Kim Novak și-a egalat frumusețea prin talent, prin stilul său original de-a juca, continuatoarea sa a fost Bo Derek, o altă blondă ce contrazice statistica.