L'affaire du « Sarkozy je te vois »

http://maitre-eolas.fr/2009/05/15/1413-l-affaire-du-sarkozy-je-te-vois

http://www.hotnews.ro/stiri-international-5885688-instanta-franceza-iertat-profesorul-care-strigat-sarkozy-vad.htm
Articolul de pe HOTNEW, mai jos

A ajuns in fata justitiei pentru ca a strigat in public "Sarkozy, te vad". I s-a intamplat unui profesor francez de filosofie, care si-a exprimat furia fata de liderul de la Elysee lansand o lozinca pe care politistii au considerat-o "injurioasa", scrie AFP. Evenimentul a avut loc pe 27 februarie 2008, cand fortele de ordine efectuau un control in gara Saint Charles din Marsilia; dupa mai bine de un an, justitia franceza a pus capat procesului si l-a achitat.

Procesul a suscitat numeroase polemici si a fost indelung criticat in presa din Hexagon si de oamenii politici; asa se face ca sintagma "Sarkozy, te vad" a devenit celebra, fiind "confiscata" imediat de criticii lui Nicolas Sarkozy.

Politistii au decis ca autorul unei astfel de lozinci trebuie deferit justitiei, pentru "limbaj injurios si tulburarea linistii publice", potrivit AFP. Judecatorul a hotarat, insa, vineri ca sintagma lansata in gara, la o ora de varf, poate fi asimilata "zvonurilor normale" dintr-un astfel de loc. Chiar daca "Sarkozy, te vad" ar putea fi catalogata "nedreapta si deplasata", "nu-i vad caracterul ofensator", a explicat judecatorul.

De la alegerea din 2007, Nicolas Sarkozy nu a ezitat sa-i aduca in fata tribunalului pe cei care au adus atingere dreptului sau la imagine, scriu jurnalistii francezi. Nu mai departe de anul trecut, presedintele a solicitat in instanta retragerea de la vanzare a unei papusi cu chipul sau. Intr-un interviu publicat saptamana aceasta de Nouvel Observateur, Sarkozy a declarat, insa, ca este "ridicol" ca profesorul sa fie urmarit. In acelasi timp, purtatorul de cuvant al guvernului, Luc Chatel, a calificat aceasta procedura "un nefericit exces de zel".
________________________________ sfârşitul articolului

Expresia are caracter oracular, este ca o umbră care trece. În urma ei vine lumina.
Faptul că în acest început de secol un om a putut arunca un asemenea "blestem" mă face să fiu optimist în raport cu specia umană. Adevărat că acest om mai era şi profesor de filozofie. Dacă profesorul era de istorie era şi mai grav, dacă era de matematică totul trebuia să se termine în această teoremă şi preşedintele devenea acea variabilă comună tuturor; un om obişnuit. Se pare că opoziţia politică a trecut de partea fizicii, a postulat expresia şi ea devenit asemeni "canalelor lui Schiaparelli" de pe Marte. Confuzia era necesară, evenimentul regretabil, decizia justă.
Necesitatea unor asemeni manifestări, fie ele inoportune, devin exotice în aceste momente de criză, mai mult sau mai puţin criză reală.
Într-o reflectivitate prezentă, Noica scria în Jurnalul Filozofic: "Omul ştia. Eu nu ştiam încă, dar el ştia - tot ce era de ştiut pentru ceilalţi." *

_____________________________
* C. Noica, Jurnalul Filozofic, Humanitas 2008, pag.13 sus