Desant

Brexiza, plajă la sud de Marathonas -notată cu steag albastru

Nu numai că tăișul albastru-violet a retezat cu o linie lumea, astfel că în urma inciziei precise, apa mării a înghițit urmele masacrului iar aerul albastru-deschis le-a pus în evidență, dar omul ce lăsa în urma sa siajul unei capodopere dramatice se îneca. Totul devine atât de subtil, atât de prezent în urma morții, sau în preziua ei. Atunci când Menandros (Menandru) se urcă pe tron inventând noua comedie, inventa ceea ce trăim în fiecare zi.

Menandros- Menander - Menandru,  la Akropolis

De citit

P.S.

Voi începe o serie de povești; care mai de care mai fantastice, care mai reale și chiar surprinzător de reale, dar las cititorul să aleagă singur între fantasma reală și visul dorit.

În căutarea frunzei de palmier

nu cunosc sursa imaginii :(

„Toți suntem înțelepți când e vorba să dăm sfaturi!”

Menandru

Stahanov, Stepenici, Stanahovici

Trebuie să amintesc despre faptul că citind cele ce amintesc civilizațiile trecute,

nu mă recunosc în complexul acestora,

devin complexat în sânul propriei mele civilizații.

Se Moa

Nu vom percepe niciodată complexitatea ca fiind un real de folos, trebuie să reamintesc că un număr complex este un multiplu al radicalului din unitatea negativă.

Viața ne înconjoară cu un periplu care ne dovedește că lucrurile (faptele) nu se așează precum nisipul purtat de val pe o plajă, sau ca piatra aruncată de vreun torent pe-o coastă de munte. Lucrurile, asemeni faptelor, stau precum vreți voi: fie fals, fie adevărat.

L-am întâlnit pe Stahanov într-un congres de împrejurări, lucrarea prin care gazul să treacă prin subteran; estetica să primeze, aerianul conductei să dispare(ă) , să nu difuzeze: imaginii.

Am elaborat un cadru: asta este ceea ce mă reprezintă. Asta cu costuri mari trebuie rectificat, retușat, reanalizat.

Așa a apărut Stahanov, m-a ajutat să-mi îndeplinesc visul: Stahanov este vâslașul, călăuzitorul... muncitorul.

Am să dispar o perioadă, sigur voi fi altundeva, nu-i un secret: voi fi la Athina.

„Pot, domnule, să vă ofer serviciile mele fără riscul de a vă stingheri?”

Cycladic museum - photo by me

În contemporanul acestui nou mileniu n-am întâlnit, nici măcar ca farsă, enunțarea unei înțelegeri ce a durat atât de mult timp astfel ca eu să fiu contrazis. N-am întâlnit nici o probă a unei adevărate înțelegeri, sau a respectării ad-literam a vreunui tratat. Toate au fost reiterate, reinterpretate, astfel încât orice modificare a putut ulterior să facă parte din jocul anterior.

Alegeri.

Nu există alegeri: există subiecți și obiecții.

„Știți că-n satul meu, în cursul unei acțiuni de represalii, un ofițer german a rugat-o foarte curtenitor pe-o bătrînă să binevoiască a alege dintre cei doi fii ai săi pe cel ce urma să fie împușcat ca ostatic? Să aleagă, vă dați seama? Pe acela? Nu, pe acesta. Și să-l vadă plecînd. Nu mai insist, dar credeți-mă, domnule, toate surprizele sînt cu putință. Am cunoscut cîndva un om cu inimă neprihănită, care afirma sus și tare că el se încrede în oameni. Era pacifist, anarhist, iubea cu aceeași dragoste umanitatea întreagă și animalele. Un suflet de elită, da, asta-i sigur. În timpul ultimelor războaie religioase din Europa, se retrăsese la țară. Scrisese pe pragul casei: ≪Ori de unde ați veni, intrați și fiți bineveniți≫. Cine, după părerea dumneavoastră, a răspuns acestei frumoase invitații? Cîțiva milițieni, care au intrat ca la ei acasă și i-au scos mațele.

Oh! Iertați-mă doamnă! N-a înțeles, de altminteri, nimic. Cîtă lume - nu găsiți? -, deși e atît de tîrziu și plouă întruna de zile întregi!” *

Ori lucrurile la noi s-au terminat ca mai sus, ori ca în „Alegerea Sofiei” a lui William Styron, nici nu mai contează trecutul - pe care cei mai înțelepți ca noi l-au răstălmăcit și l-au rescris în diferite forme.

România, acum când CCR a amânat decizia, este precum o vacă însângerată din care -speră judecătorii, cei ce alcătuiesc CCR-ul, va supraviețui până în 12 septembrie așa cum își închipuie ei.

Se uită foarte ușor că atunci când sacrifici -și trebuie să o faci foarte repede, sângele trebuie să se scurgă cu mare viteză pe altarul zeului pomenit. România își pierde sângele aiurea ca pișatul unui om beat.

Nu există strângere de mână, suntem atât de primitivi, încât privind în piatră ceea ce se-ntâmplă căutăm un șervețel antibacterian.

__________________

Albert Camus, Căderea, RAO, noiembrie 1993, pag. 297(titlul), 301

Politica actuală îl respectă pe Miciurin

Mitologia s-a întâlnit deseori cu știința, intersecția a provocat numeroase infarcturi în rândul adepților prezentului continuu. Politica în schimb a venit pe invers, s-a întâlnit cu mitologia prin promisiuni populiste, elucubrante de-a dreptul. Una dintre acestea, din politica actuală este TVA-ul la încasare. În planul de conturi general (al contabilitățiîn dublă partidă), TVA-ul are ocupate patru conturi, asta pentru a fi evidențiate corect cele înscrise în documentele fiscale, adică plătim TVA la venit (pentru cei ce facturează cu TVA), minus TVA la cheltuieli (vorbim de cele deductibile).

Într-o concepție miciurinistă, ce ocolește orice lege și dacă nu o poate face „o smulge” pe dânsa -pe lege, o pune pe masă și i-o trage, și mai apoi în urma acestui viol vor apărea peste noapte „Jack și vrejul de fasole” care în drumul său spre nori va avea nu păstăi cu boabe, ci mere de aur. Printr-o promisiune ce ține doar de avantajul imediat al acesteia, trebuie să abolim nu numai capitolul VI din Codul Fiscal - taxa pe valoare adăugată, dar și lungi paragrafe din celelalte capitole. Lucru pe care miciuriniștii aflați la putere sigur l-au luat în calcul, astfel vor da vina pe F.M.I., ei -femeiștii, nu vor bunăstarea poporului român, uitând că tehnica de calcul și matematica trebuie mai întâi elaborată și mai apoi legiferată.

Astăzi, pentru aberații nu se mai capătă nici un premiu. Și chiar dacă câștigăm premii la Olimpiadă, apar miciuriniști care le scuipă.

Această carte a trecut din bibliotecă în bibliotecă, din sindicat în uzină și sigur n-a fost furată, a fost aruncată la refolosibile. Este un noroc cu anticarii ăștia, pe care eu îi stimez că salvează asemenea opere, de 15 lei, atenție.

Pentru pasionații de lectură prima pagină dă tonul, ultimul paragraf este cel mai bun. O carte bună de concediu.