“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
Se afișează postările cu eticheta Markopoulo. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Markopoulo. Afișați toate postările
joi, 22 martie 2012
Nu sabia, ci mâna din stâncă
În Atica, la est de Athina, peste aeroportul internațional Elefthérios Venizélos se află localitatea Markopoulo (nume de călător). În timpul celui de-al II-lea Război Mondial aici s-au dat multe lupte , unele din partea rezistenței locale, altele mai apoi pentru ocuparea pozițiilor strategice ce vizau porturile Pireas (în sud) și Rafina (în nord). Localnicii au ridicat un mic monument în memoria celor ce au opus prima dată rezistență și mai apoi i-au alungat pe nemți din Grecia.
Monumentul se află la ieșirea din Markopoulo spre aeroport, și pare ca un meteorit aruncat din spațiu peste iarba îngălbenită de soare. O mână iese din stâncă -nu o sabie, gestul nu pare un rigor-mortis, mai degrabă o ștafetă.
Mi-am amintit de Termopile și de anunțul pe care călătorul trebuie să-l facă mai departe și să spună povestea eroilor, aici nu trebuie să spui nimic, trebuie să iei arma și să te duci mai departe.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)