 |
| Scaune din agora ( Rhamnous) rezervate judecătorilor, anchetatorilor și municipalităților |
≪Înconjurat de senatorii entuziaști —toți îl priveau cu drag, ca pe magnificul produs al alchimiilor lor politice—, noul imperator se îndreptă spre tribuna ridicată în Forum Romanum, unde urmau să defileze cohortele pretoriene, iar el avea să țină primul discurs oficial, cuvintele rumegate în taină pe terasa bătută de vînt de la Misenum. În balustrada tribunei fuseseră înfipte ciocuri de bronz, rostra dintr-o bătălie navală cîștigată cu trei secole în urmă. Era locul sacru al discursurilor istorice: Julius Caesar și Augustus o făcuseră să devină simbolul gloriei Romei.
În timp ce urca spre tribună, printr-un bizar al memoriei, Împăratul își aminti că sărmana Julia, fiica lui Augustus, fusese acuzată că provocase un scandal public, împreună cu prietenii ei cei veseli, chiar acolo. În acuzații se amestecaseră abil desfrînarea cu profanarea locului sacru, încît Roma se indignase, fără să-și dea seama de ridicol. La gîndul acela, buzele tînărului Împărat se arcuiră într-un surîs sarcastic, pe care, neștiind la ce se gîndea, toți îl luară drept emoția tinereții.≫
Maria Grazia Siliato, Caligula, Polirom, 2006, pag.238.
