În toate poveștile eroul călătorește. Sub steaua lui o nouă lume apare. Este o lume ce trece prin noi, lăsând în urma ei o determinare existențială pe care mai târziu copilul va trebui să o rezolve. Ajuns adult, va avea înălțimea suficientă pentru a nu observa nimic din cele ce se petrec pe pământ. Pe pământ la propriu, căci prin mușchiul reavăn ființe minuscule, despre care nu știe nimic, nu a învățat nimic, își încep călătoria spre Erebor.
Pentru mine Sărbătoarea este aceea ce-mi dăruiește orele de serenitate totală. Absența și retragerea.
Am rămas țintuit de-un verde acoperitor în Ziua de Crăciun.
