“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
Se afișează postările cu eticheta Baikal. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Baikal. Afișați toate postările
miercuri, 10 noiembrie 2010
Baikal - lacul cel mai adânc ca o mare a confuziei
Lăsând la o parte orice aspect politic, orice morală mobilizatoare, oamenii nu mai au loc pe pământ. Colonia Pământ nu suferă de poluare, aspectele ecologice fac parte din altă politică, oamenii din colonie suferă de disperarea locului ocupat.
Locul ocupat se împarte în două tabere, între cei care vor să muncească în continuare şi cei care ar coabita acolo numai cu natura. Soluţiile de coabitare nu le are niciunul dintre cei ai locului. Totul se desfăşoară, se întinde şi se împarte la centru.
articolul este de la adresa:
http://www.nytimes.com/2010/11/09/world/europe/09baikal.html?_r=1
P.S.
Cine a auzit de locuitorii orăşelului Hinkley de lângă Los Angeles, Statele Unite ale Americii şi îşi mai aduce aminte de filmul Erin Brockovich, acolo povestea continuă în felul ei şi ei, -oamenii, n-au plecat.
http://news.yahoo.com/s/ap/20101109/ap_on_re_us/us_toxic_water_brockovich
Abonați-vă la:
Postări (Atom)